O poveste despre puterea de a schimba lucrurile a literaturii pentru copii
Elsa Beskow este una dintre cele mai îndrăgite autoare de literatură pentru copii din Suedia. Cu cărţile sale, care ne poartă într-o Suedie de început de secol XX văzută prin ochi de copil, au crescut generații întregi.
Elsa Beskow (înainte de căsătorie, Elsa Maartman) s-a născut în Suedia, Stockholm, la 11 februarie 1874, fiind fiica lui Bernt Maartman (1841-1889), a cărui familie a venit din Bergen, Norvegia, și a Augustei Fahlstedt (1850-1915). Elsa a fost al doilea dintre cei șase copii: avea un frate mai mare, Hans, și patru surori mai mici.
Elsa a iubit de copil basmele și a început să spună poveşti chiar înainte de a putea vorbi corect. Ea îi spunea aceste poveşti fratelui mai mare, Hans, care o ajuta să găsească cuvintele potrivite și îi dădea sugestii despre desfăşurarea acţiunii. Elsa Beskow a crescut cu multe poveşti în jurul ei. Bunica ei maternă, Johanna, a învăţat-o vechiul poem „Micuţa bătrână”. Mai târziu, în 1897, Elsa Beskow a scris şi ilustrat „Povestea micuţei bătrâne”, prima ei carte publicată.
În copilărie, Elsa Beskow petrecea ore întregi desenând copaci și flori, în timpul primăverii și verii, iar fraţii ei au poreclit-o „prințesa”. Ea şi-a însuşit astfel multe noţiuni despre plante și flori şi, mai târziu, ilustrațiile ei au păstrat această perspectivă asupra naturii, senină și minunată, văzută prin ochii unui copil.
Ilustrație din Oul soarelui
La vârsta de 15 ani, tatăl Elsei Beskow, Bernt, a murit de pneumonie, lăsându-şi soţia, pe Augusta, singură cu şase copii şi fără economii. Augusta și copiii s-au mutat cu surorile necăsătorite şi fratele Augustei, care locuiau la acea vreme împreună. În noua lor casă, literatura, muzica și arta au devenit centrul atenției. În acest timp, mișcarea feministă suedeză creștea, fiind o cauză susținută în familia Elsei Beskow.
Educaţia Elsei a fost una liberală, fiind învăţată să lupte pentru idealurile ei. Aceste valori se reflectă în cărțile de copii scrise de ea. „Festivalul florilor” din 1914 susține libertatea de exprimare, iar unii sugerează că doamna Castană, cu rochia ei largă, ar fi chiar însărcinată – un act de curaj al Elsei, într-un moment în care clasele de mijloc considerau că femeile însărcinate ar trebui să fie ascunse privirii.
Mătușile și unchiul Elsei Beskow aveau viziuni progresiste asupra parenting-ului și educației și au fondat o școală în care copiii învățau prin jocuri și divertisment, punându-se accent pe înțelegerea noţiunilor studiate. Elsa Beskow a fost influenţată de această viziune. În povestea Doctorului Klokamundus (1919), invenţia unui automat de învăţare poate fi interpretată ca o critică adusă sistemului școlar din acea vreme, unde metoda de predare consta în impunerea informațiilor, fără a ţine cont de nivelul de înţelegere al elevilor şi de procesul eficient de învăţare.
Viaţa de familie a Elsei Beskow a inspirat multe ditnre cărțile sale, mai ales în timpul primului război mondial. La acea vreme, Elsa Beskow era speriată, deprimată și furioasă văzând situaţia în care se afla întreaga lume, aşa că și-a folosit propriile experiențe și amintirile din copilărie pentru a crea o lume idilică unde putea evada.
Între 1892 și 1895, Elsa Beskow a studiat desenul la Universitatea de Artă din Konstfack și, în acest timp, a început să facă desene pentru copii. Desenele și scrierile Elsei Beskow au fost publicate pentru prima dată de revista pentru copii Jultomten în 1894.
Elsa Maartman s-a căsătorit cu Nathaniel Beskow (1865-1953) în 1897. Ei s-au întâlnit pe când ambii studiau arta – Elsa a fost model pentru picturile lui Nathaniel. Cu toate acestea, Nathaniel Beskow și-a schimbat direcția și și-a reluat studiile de teologie întrerupte cu ceva timp în urmă. În loc să fie soția unui alt artist, așa cum se aștepta, Elsa Beskow a devenit soția unui doctor în teologie.
Ilustrație din Copiii pădurii
Împreună, au avut șase fii, între anii 1899 și 1914, iar Elsa Beskow şi-a sprijinit financiar familia ce creştea continuu, publicând o carte pe an, pentru că munca lui Nathaniel Beskow nu aducea multe venituri. Ea şi-a descris viața de după căsătorită astfel: „în fiecare an, o altă carte și, la fiecare doi ani, un băiat”. În mod tragic, cel mai tânăr fiu al Elsei Beskow, Dag Beskow, a murit în 1922, chiar înaintea celei de-a opta aniversare, într-un accident: el a fost lovit de o barcă în timp ce patina pe gheață. Acesta a fost un șoc teribil pentru Elsa, dar, cu sprijinul soțului și al fiilor ei, a reușit să treacă prin această perioadă întunecată. Un alt fiu al Elsei, Gunnar Beskow (1901-1991), a devenit scriitor și geolog. Rezultatele muncii lui au fost revoluţionare, influenţând percepţia Suediei moderne asupra problemelor de mediu. Alt fiu, Bo Beskow (1906-1989), a devenit un faimos artist și autor. Lucrările sale au inclus portrete, picturi pe sticlă în mai multe biserici din Suedia și picturi murale la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York.
Faima Elsei Beskow a crescut în anul 1901, datorită cărţii „Aventurile lui Peter în Țara Afinelor”. Aceasta a fost și prima carte care a fost tradusă în limba germană, în 1903. De atunci, cărțile ilustrate ale Elsei Beskow au devenit extrem de populare și au fost traduse în 14 limbi, printre care arabă, engleză, franceză, olandeză, japoneză și coreeană.
Elsa Beskow a folosit propria viața și locurile unde a trăit drept sursă de inspiraţie. Fiii ei au devenit modele pentru portretele de copii. Toate personajele ei au avut un model în realitate, iar ea a creat câte o carte ilustrată pentru fiecare dintre fiii ei.
Familia Elsei Beskow a locuit într-o veche casă de lemn, în Djursholm, în afara Stockholmului. Casa avea o grădină uriaşă, sălbatică, de unde Elsa Beskow se inspira pentru a desena imaginile minunate cu flori și plante. Natura este întotdeauna primordială în carţile ilustrate ale Elsei Beskow: acestea sunt pline de flori, plante, copaci, animale și munți. Ea a combinat realitatea cu fantezia și cu poveştile; copiii întâlnesc elfi și goblini, animalele vorbesc și ghindele prind viaţă.
Ilustrație din Hainele noi ale lui Pelle
Elsa Beskow a continuat să scrie și să ilustreze cărți pentru copii pentru tot restul vieții. Ea a ilustrat, de asemenea, abecedarele și cărțile de cântece pentru școlile suedeze. Ultima carte a Elsei Beskow, „Autobuzul roşu şi autobuzul verde”, a scris-o la vârsta de 78 de ani.
În 1952, Elsa Beskow a fost răsplătită în Suedia cu Nils Holgersson Plaque pentru întreaga activitate. În 1958, Premiul Elsa Beskow a fost creat de către Swedish Library Association. În urma unui cancer, Elsa Beskow s-a stins în 1953, la vârsta de 79 de ani.