Asae a rămas acasă cu surioara ei, care tocmai s-a trezit și plânge. Mama se va întoarce în curând, dar până atunci ce-i de făcut? Într-o asemenea situație, oricărui copil i-ar fi teamă. Și lui Asae îi e. Dar e sora mai mare și știe că trebuie să aibă grijă de surioara ei. Pas cu pas, Asae învață ce înseamnă să-și asume o responsabilitate și să aibă încredere în propriile puteri.

Asae se juca în fața casei când
mama a ieșit și i-a spus:
― Asae, mă duc până la bancă.
Am să mă întorc repede.
― Și Aya?
― Tocmai a adormit. Dar mă
întorc înainte să se trezească.
― Bine. Pa, mami!
Dar, nu după multă vreme,
din casă s-a auzit plânsul
surorii ei mai mici.
Asae a sărit să deschidă
ușa și surioara ei, Aya, a ieșit
în picioarele goale. Asae
a încălțat-o și i-a spus:
― Gata, nu mai plânge!
Hai să ne jucăm împreună!
Aya s-a oprit din plâns.
(Traducere: Andreea Sion)